Interpretarea viselor – psihanaliza si ezoterism
Desi pare a fi o indeletnicire destul de actuala, interpretarea viselor dateaza inca din vremuri antice si ascunde mult mai mult decat refularile sentimentelor umane si o cale de reimprospatare a creierului cu energie. Visele au avut diverse insemnari inca din vremurile antice cand egiptenii si grecii incercau sa gaseasca in visele lor simboluri ale evenimentelor ce vor urma. Chiar si in Biblie sunt prezente povesti in care oameni binecuvantati de Dumnezeu puteau deslusi insemnatatea viselor lor si puteau sa prevesteasca anumite intamplari care se perindau in mintea lor in timpul somnului. In Antichitate, visele erau considerate manifestari ale puterii divinatorii care erau intelese si explicate doar de oameni cu abilitati speciale. De la inceputul secolului XVIII, insa, visele au inceput sa fie explicate si din punctul de vedere al psihicului uman.
Istoria straveche in interpretarea viselor
Visele au fost interpretate inca din timpuri stravechi in Egipt unde preotii erau si profeti ce desluseau insemnatatea viselor. Dovezi in acest sens stau hieroglifele de pe monumente arheologice in care sunt prezentate numeroase vise si simbolisticile lor.
Si in Imperiul Babilonian existau divinatori ce desluseau vise. Unul din cele mai bune exemple in acest sens consta in Epopeea lui Ghilgames. In aceasta se spune ca Ghilgames a avut la un moment dat un vis in care un mare topor a cazut din cer si a fost adorat si venerat de catre toti babilonienii. Ghilgames a luat toporul si l-a aruncat in fata mamei sale, imbratisandu-l mai apoi cu dragoste. Mama sa a fost cea care a interpretat visul pentru el, spunandu-i ca acel topor reprezenta o persoana extrem de puternica ce va aparea in viitorul lui Ghilgames. Acesta va incerca sa il invinga pe noul venit, insa va esua. Cei doi vor deveni insa buni prieteni si nu se vor trada niciodata. In aceasta poveste este exprimata ideea contemporana a predictiilor din viitor in ceea ce priveste insemnatatea viselor. Din aceasta poveste se desprinde si simbolistica toporului ca si agresivitate sau masculinitate violenta ce poate deveni prietenie stransa. Actul imbratisarii toporului in visul lui Ghilgames poate fi vazut ca si transformarea agresivitatii in prietenie si camaraderie.
Interpretarea viselor se afla la mare cautare si in cazul grecilor antici. Visele erau considerate prevestiri ale evenimentelor viitoare in unele cazuri, fiind folosite si ca metode de vindecare a pacientilor. Templul Asclepieion era utilizat pentru a inchide bolnavii inauntru si a-i trata prin intermediul viselor incubate, primind in acest fel multumirea divina. Grecii stravechi obisnuiau sa scrie carti referitoare la vise si semnificatiile acestora. In multe din aceste scrieri au existat idei precursoare ale interpretarii viselor si teoriilor aferente din contemporaneitate si nu doar acelea conform carora visele prevestesc viitorul.
Chiar si in mediul psihologic medieval islamic interpretarea viselor cunoaste mai multe semnificatii si se imparte pe mai multe categorii. Sunt interpretate in general trei feluri de vise: visele false, visele adevarate si visele pato-genetice. Numerosi musulmani au scris diverse carti cu referire la diverse moduri de interpretare a viselor, asemuind multe tipuri de vise si intamplari din timpul visului. Tratatele referitoare la vise realizate de scriitori musulmani au distins pentru prima data intre natura si cauzele viselor si interpretarea acestora.
Prin secolul XVI, interpretarea viselor a cunoscut numeroase dezvoltari si in cultura chineza. Ganditorii chinezi au ridicat numeroase intrebari pertinente legate de modul in care sunt interpretate visele. In pildele chinezesti se ridica intrebarea adevaratei realitati si a faptului ca omul stie sau nu cand viseaza si cand este treaz. De asemenea, se ridica intrebarea monitorizarii realitatii in vis.
Si in Europa moderna visele au inceput sa fie studiate inca din secolul XVII. Atunci, fizicianul Thomas Browne a scris un mic tratat a carui tema a fost interpretarea viselor. De aici a pornit intregul concept de psihanaliza a visului, iar interpretarea viselor a ajuns sa fie studiata mai tarziu din mai multe puncte de vedere psihanalitice. Manifestarile visului au fost analizate din perspectiva intelectului celui care viseaza in forma latenta, cel mai cunoscut analist psihologic fiind chiar Sigismund Freud.
Analiza contemporana a viselor
Visele au fost interpretate inca din timpuri stravechi, insa abia in secolul XIX, psihologia a inceput sa studieze cauzele si efectele viselor, legaturile acestora cu subconstientul si insemnatatea lor in viata de zi cu zi. Sigmund Freud este cel mai cunoscut psihanalist care a studiat visele si legatura acestora cu realitatea. El a considerat ca toate visele sunt o proiectie a propriilor dorinte ce se vor indeplinite, pentru ca multe elemente ale viselor se intampla in zilele precedente visarii. El a numit acest fenomen reziduul zilei. Acest aspect este vizibil la copii, care viseaza ca isi doresc ceea ca au vazut de-a lungul zilei si ceea ce nu au dus la indeplinire deja. In cazul oamenilor maturi insa, situatia se schimba, iar visele manifestate sunt interpretari ale dorintelor din subconstient. Adevaratele semnificatii ale viselor sunt deci necunoscute caci, asa cum visatorul nu isi poate da seama de ce semnifica visul sau, nici nevroticul nu isi poate explica episoadele nevrotice.
Interpretarea viselor a fost un intreg obiect de studiu al lui Freud, care a incercat sa delimiteze si sa desluseasca limitele la care se poate ajunge in ceea ce priveste visele. Dupa cum explica el, dorintele reprimate in inconstient care nu pot strabate pana in subconstient, sunt prevenite prin intermediul viselor unde apar intr-o oarecare forma. Rezistenta egoului in fata super-egoului este cea care determina mularea dorintelor refulate in simboluri si intamplari halucinante din timpul somnului. In viziunea lui Freud, visele nu sunt altceva decat compromisuri la care ajunge subconstientul pentru a asigura neintreruperea somnului. In acest fel, cele mai arzatoare dorinte ale omului sunt indeplinite in vis pentru ca acesta sa poata dormi in continuare si sa se odihneasca.
Freud a realizat chiar o clasificare a operatiunilor de deghizare a dorintelor reprimate in vis pentru a putea ajunge la visul latent si la ideea sa. Astfel, el a distins: reprezentarea (gandul tradus prin elemente vizuale), simbolismul (simbolul care inlocuieste o actiune, o persoana sau o idee), condensarea (un obiect din vis reprezinta o gama larga de idei si asocieri) si deplasarea (separarea reprezentarii emotionale a unui obiect din vis si inlocuirea sa cu un simbol diferit pentru a nu trezi curiozitatea celui care viseaza).
In ceea ce priveste interpretarea viselor „rele”, Freud avea o teorie speciala. El sustinea ca visele anxioase si cosmarurile sunt strans legate de esecul intregului proces al visarii. In acest fel, era contrazisa teoria propriei satisfactii pentru ca egoul reactiona in mod violent la identificarea dorintelor reprimate din timpul visului. Freud nu sustinea insa ca ar detine toate cunostintele din acest domeniu, spunand doar ca teoriile sale pot fi folosite ca si baza in dezvoltarea si cercetarea amanuntita a inconstientului si a mintii in general. El s-a aratat insa nemultumit de faptul ca majoritatea teoriilor sale nu au fost intelese asa cum si-ar fi dorit el si si-ar fi dorit ca posibilitatea descoperirii si identificarii viselor latente si a celor manifestate de catre oameni sa se faca la un nivel mai avansat.
Carl Jung si interpretarea viselor
Freud nu a fost singurul care s-a avantat pe teritoriul viselor pentru a incerca sa le desluseasca insemnatatea dintr-un punct de vedere psihanalitic. Si Carl Jung si-a incercat norocul, contracarand unele din teoriile lui Freud. Ezoterismul este insa lasat la o parte si in acest caz, caci Jung gasea o cu totul alta insemnatate evenimentelor petrecute in visele oamenilor. El pornea de la doua teorii complet diferite cu privire la vis: una obiectiva si una subiectiva. Conform teoriei obiective, fiecare persoana din visul subiectului este o reprezentare exacta a fiintelor din viata reala. Pe de alta parte insa, teoria subiectiva cu privire la vis elaborata de Jung spune ca fiecare reprezentare din vise semnifica o latura a celui care viseaza. Cei mai multi nu pot accepta acest aspect, insa, daca visul este destul de elaborat si de concis, subiectul va ajunge sa isi dea seama singur ca fiecare obiect si fiinta din visul sau sunt doar reprezentari ale propriei persoane. Astfel, spre exemplu, daca subiectul viseaza ca este urmarit de un ucigas in serie, atunci el de fapt isi manifesta impulsurile criminale proprii. Jung credea deci ca intelectul este un organism auto-regulator in care atitudinile constiintei sunt compensate in vise de catre inconstient.
Jung a propus chiar si noi elemente in interpretarea viselor spunand ca arhetipe precum sufletul, umbra si spiritul sunt manifestate in cadrul viselor. Acestea devin obiecte sau personaje din vis care sunt identificate ca exterioare de catre cel care viseaza, el/ea nefiind capabili sa isi identifice propriile trasaturi. De obicei, aceste arhetipe iau forma unor batrani intelepti, fecioare, paianjeni giganti sau alte animale feroce. Jung spune ca, desi toate manifestarile din cadrul visului apartin celui care viseaza, intelectul sau le percepe ca activitati si aparitii autonome, diferite de propria persoana a celui care viseaza.
Jung a gasit chiar si interpretari ale simbolurilor din vise, insa le-a clasificat in doua categorii, in functie de situatia personala a celui care viseaza. In general, oamenii atribuie diverse semnificatii simbolurilor din visele lor in mod aleatoriu. Ei bine, Jung a decis ca interpretarea cauzala sa apropie simbolul de anumite tendinte fundamentale. In acest fel, simbolurile din vise au explicatii simple bazate pe asocieri. In interpretarea finala insa, cel care viseaza isi pune intrebari cu privire la existenta simbolului din visul sau si la alegerea concreta a acestuia. Prin interpretarea finala, cel care viseaza afla mai multe despre propria sa dispozitie si despre adevaratele intelesuri ale simbolurilor din visul sau. El a recomandat chiar departajarea visului de detaliile sale pentru a usura intelegerea dinamismului dintre simbolurile din vis si intelesurile lor.
Jung a considerat ca interpretarea viselor este mai mult decat o analiza a propriului intelect. Visul nu este doar un puzzle inventat de inconstient pentru ca cel care viseaza sa il descopere, ci are propriile limbaje si intelesuri. Fiecare vis are propria logica si poate contine adevaruri fundamentale, idei filosofice, fantezii, iluzii, amintiri, planuri, experiente irationale si viziuni telepatice. Intelectul este format deci din partea diurna in care omul isi traieste viata in mod constient, insa mai are si partea nocturna in care se desfasoara fanteziile asemanatoare visului. Jung spunea ca oamenii nu ar trebui sa se indoiasca de experientele constiente asa cum ar trebui sa accepte si valoarea vietii inconstiente, care ia amploare in timpul visului.
Interpretarea viselor si biologia
In contemporaneitate, biologii si cercetatorii au inceput sa emita si alte teorii, care nu au nicio legatura cu interpretarile psihanalitice ale lui Freud si Jung. Noii analisti considera ca visele nu au nicio insemnatate ezoterica sau psihanalitica, ci au doar o functie biologica. Visele sunt deci laturi ale strategiei de supravietuire si dezvolotare umana si animala, acestea fiind doar expresia unei stimulari automate a functiilor fiziologice ale corpului pentru a accentua comportamentul instinctual uman.
Cercetatorii considera ca visele nu sunt altceva decat repetitii ale unor situatii de urgenta in care instinctele auto-protejarii sunt exersate impreuna cu toate celelalte instincte primare si secundare. Amenintari ale propriului eu, ale familiei, reproducerea, legaturile emotionale sau provocarile – toate acestea sunt simulate de inconstient in tipul somnului. Functiile visului sunt automate, fiind raspunsuri ale continutului visului si exercitand si stimuland chimia corpului si activitatea neuronala pentru a se afla reactiile celui care viseaza in scenarii reale. Tocmai de aceea, amintirea visului nu este necesara pentru ca scopul acestuia sa fie dus la indeplinire. Inconstientul va stoca reactiile subiectului.
Cercetatorii spun ca, prin interpretarea viselor de catre inconstient si prin rezolvarea situatiilor de urgenta care apar, subiectul este mai predispus la o imbunatatire a reactiilor in cazul unei amenintari reale; astfel, visele ajuta la ridicarea gradului de supravietuire din situatii-limita. In cazul viselor erotice sau a celor legate in oarecare masura de reproducerea umana este stimulat reflexul de reproducere a speciei prin selectie. Acest aspect intra insa in contradictie cu principiile fidelitatii si cuplarii pe viata. Deseori, femeile viseaza ca sunt insarcinate sau ca dau nastere copiilor lor ori ca au relatii extraconjugale, in acest fel, prin intermediul viselor pozitive, li se impun stimulii necesitatii de reproducere. In visele in care oamenii sunt infatisati ca lideri sau subordonati este exploatata determinarea subiectului de a-si imbunatati conditia pe scara ierarhica.
Interpretarea viselor determina explorarea si intrebarea prin intermediul scenariilor din vis. Fie ca sunt pozitive sau negative, ca prezinta activitati interesante si fericite sau cosmaruri, visele stimuleaza determinarea oamenilor si ii incurajeaza pe acestia sa nu renunte la obiectivele pe care acestia si le impun. Doar in acest fel, individul poate trece prin viata si poate creste din toate punctele de vedere.
Dictionarele de vise
Desi nu au niciun fundament stiintific, ci doar asocieri intamplatoare sau evidente, dictionarele de vise sunt cele care ii atrag tot mai mult pe oameni. De la interpretari puerile si pana la descrieri alambicate, fiecare cuvant, personaj, obiect sau eveniment din vis are o explicatie ezoterica. Dictionarele de vise au inceput sa invadeze nu numai rafturile librariilor, ci si mediul online, caci ce este mai usor decat cautarea unui termen din vis pe Internet? Descrieri impaciuitoare sau infatisari alarmante ale unor obiecte din visele oamenilor se afla pe o multitudine de site-uri din mediul virtual. Psihanaliza este deci lasata la o parte pentru a face loc interpretarilor ezoterice mai mult sau mai putin corecte. Subiectivitatea este insa cea care dicteaza, iar „visatorul” va incerca mereu sa descopere ce inseamna visul sau din punct de vedere mistic si nu dintr-un unghi psihanalitic.
Jurnalele de vise
In incercarea de a ajunge mai aproape de gasirea tiparelor si interpretarea viselor, multi oameni apeleaza la asa-zisele jurnale de vise in care oamenii isi scriu intamplarile din vis imediat dupa ce se trezesc. Aceasta practica este folosita si in studierea psihologiei, insa utilitatea lor esentiala este aceea de monitorizare a viselor lucide. De multe ori, cei care s-au obisnuit cu scrierea viselor lor in jurnale ajung sa aiba vise pe care le scriu in timp ce viseaza pentru ca abia mai apoi sa ajunga sa se trezeasca si sa isi scrie visul in jurnal.
Visele sunt insa un mister pentru cei mai multi, care tanjesc sa afle ce se ascunde in spatele intamplarilor incredibile prin care acestia trec in timpul somnului. Fie ca sunt explicatii psihanalitice, ezoterice sau traditionale, oamenii incearca sa descopere tot ce pot si sa gaseasca confort in interpretarea viselor lor. Nu trebuie uitati insa nici cei care uita ce viseaza sau nu isi mai amintesc niciodata daca viseaza in timp ce dorm sau nu. Acestia viseaza insa, din diverse cauze, nu isi mai amintesc „aventurile incredibile” pe care inconstientul le-a pus la indemana lor.
