Manastirea Govora
Manastirea Govora
Manastirea Govora este o manastire ortodoxa de maici, situata in comuna Mihaesti, judetul Valcea. Este una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca, iar numele sau vine de la cuvantul slavon “gavariti”, care inseamna grai, vorbire, dar si izvor sau susur de izvor.
Desi primii calugari s-au stabilit la Manastirea Govora in secolul al XV-lea, se pare ca asezarea este mai veche, fiind la inceput un schit. Prima atestare documentara a lacasului sfant este in 1485, cand egumenul Iosif Govoreanul a cumparat un loc de casa in Ramnic. Domnitorul Radu cel Mare, cel care a rectitorit manastirea, mentioneaza in documente ca bunicii si strabunicii lui s-au ocupat de aceasta, de unde rezulta ca manastirea exista la sfarsitul secoulului al XIV-lea, inca din timpul lui Mircea cel Batran. O alta varianta este aceea ca manastirea a fost construita pe ruinele unei manastiri catolice franciscane, care apartinea unor colonii bulgare catolice sau unor calugari franciscani veniti din Ungaria. Un document din 1551 relateaza faptul ca manastirea a fost pradata si arsa de un pretendent la scaunul domnesc al lui Vlad Tepes, explicandu-se astfel lipsa unor documente mai vechi.
Radu cel Mare gaseste Manastirea Govora in paragina si se hotaraste sa o refaca. O rezideste si ii daruieste sate, mori si mosii, iar Matei Basarab se va ocupa de consolidarea ei. In timpul domniei lui Basarab, manastirea devine o mica fortareata: zidurile sunt inaltate si sunt adaugate trei turnuri. In plus, reface vechile chili, construieste unele noi si, cel mai important, construieste o tipografie care va da primele carti in limba romana din Tara Romaneasca. In 1683, staretul Paisie a fost cel care s-a ocupat de manastire. A reusit sa obtina toate veniturile necesare rezidirii bisericii, s-a luptat cu Manastirea Tismana si cu Manastirea Cozia pentru mosii si a castigat. In timpul ocupatiei austriece a fost construita o alta biserica, in afara zidurilor manastirii, insa ea a fost daramata in timpul unor alunecari de teren in secoulul al XIX-lea.
In anul 1810, Manastirea Govora devine subordonata Spitalului Filantropia din Bucuresti, iar o parte din veniturile ei erau donate unei fundatii create in scopul ridicarii unui spital pentru saraci. La sfarsitul secolului al XIX-lea, in apropierea manastirii sunt descoperite ape sulfuroase, care aveau efecte benefice in tratarea diverselor afectiuni, iar acest lucru face ca manastirea sa fie din ce in ce mai vizitata. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, manastirea devine locul de refugiu al personalului si arhivei Mitropoliei Moldovei de la Iasi. Din 1959, Govora devine manastire de maici, iar astazi aici traiesc 15 calugarite. Viata lor zilnica se imparte intre slujbele de la biserica si diversele activitati gospodaresti. Manastirea dispune de o mica ferma de animale, de un atelier de tesatorie de covoare din lana si de un atelier de pictura de icoane pe sticla, maicile de aici fiind renumite si pentru cunoasterea proprietatilor unor plante medicinale, pe care le folosesc ca leacuri in diverse boli.
Biserica de la Manastirea Govora poarta hramul Adormirea Maicii Domnului, iar din 2010, manastirea dispune de o copie a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului Pantanassa, originalul gasindu-se la Manastirea Vatoped de pe Muntele Athos. Prima minune pe care icoana a savarsit-o a fost cand un tanar, care a intrat in biserica de la Vatoped si a vrut sa se inchine la icoana, a fost azvarlit la pamant. Tanarul se ocupa de vrajitorie, iar rugaciunile catre Maica Domnului l-au ajutat sa se schimbe. Maicile de la Govora spun ca si aceasta copie a facut minuni, una dintre ele fiind vindecarea unui copil cu tumoare pe creier, care a visat o doamna ce i-a spus sa se inchine la aceasta icoana, pentru ca se va vindeca.
Tezaurul de la Manastirea Govora include fresca bisericii si capeteasma. In plus, manastirea dispune de un muzeu, in care se gasesc cateva obiecte deosebit de importante, insa cele mai multe se afla la Muzeul de Arta a Romaniei. Pictura bisericii a fost realizata de mesterii din timpul lui Constantin Brancoveanu, care au fost adusi de acesta din Constantinopol pentru a-i picta ctitoria de la Horezu. Pe peretii altarului sunt reprezentate scene dinVechiul Testament, in naos este pictata scena Patimilor lui Iisus, dar si evenimente din viata Mantuitorului si a Maicii Domnului. Scena Invierii, cu Hristos iesind in glorie din mormantul gol in care se vede giulgiul, este o reprezentare rara in acea epoca, iar acest lucru dovedeste ca pictorii erau influentati de arta crestinismului apusean. Capeteasma de la Govora este sculptata in lemn de tei cu motive florale, in stil brancovenesc. Biserica mai pastreaza din epoca brancoveneasca si stranele de citit, care sunt sculptate si au incrustate placute din sidef.
In muzeul de la Manastirea Govora se gaseste un clopot de 250 de kg, din vremea lui Vlad Tepes, fiind o dovada ca manastirea a existat de dinainte de secolul al XV-lea. Din epoca brancoveneasca s-au pastrat o lada pentru valori din lemn de stejar, o cadelnita, straie bisericesti, un patrafir si acoperaminte de vase religioase. Manastirea nu mai are niciun exemplar din cartile tiparite intre 1635 si 1642, dar are cateva scrieri mai tarzii, cum ar fi Indreptarea Legii (Targoviste, 1652) si Svantadumnezeiasca Evanghelie (Snagov, 1697). La Muzeul National de Arta al Romaniei se afla Epitrahilul, cel mai pretios obiect de la Govora, daruit de Radu cel Mare, brodat cu fir de aur, argint si matase. Tot aici se afla cateva icoane: Icoana Maicii Domnului Hodighitria pictata pe lemn, Icoana Adormirii Maicii Domnului pictata pe lemn si Icoana cu Iisus Hristos invatator.
Desi Manastirea Govora numara doar 15 vietuitoare, acestea demonstreaza faptul ca pot trai intr-o liniste permanenta, departe de lumea cotidiana, intr-o lume armonioasa si curata din punct de vedere spiritual.
