Orasul Baia Sprie

Baia Sprie este un oras al judetului Maramures. Populatia sa ajunge pana la 16. 609 de locuitori. A fost clasat ca unul dintre cele mai importante centre de minerit din tot judetul Maramures. In epoca bronzului, deja era dezvoltat mineritul, aurul si argintul incepand sa fie exploatate inca din 1141, iar in anul 1329 urmand ca localitatea sa fie numita istoric Mons Medius. In anul 1329 apare si prima lucrare stiintifica ce prezenta cercetarea exploatarii in minereuri. Trecutul istoric al orasului este deosebit de important, avand in vedere ca inca din secolul I si II d.Hr. au fost gasite urme de asezari umane. Numele care a fost atestat si anume acela de Mons Medius descria exact ceea ce insemna mai mult aceasta localitate si anume „muntele mijlociu”. De-a lungul anilor aceasta localitate apare mentionata alaturi de Rivulus Dominarium, cea care este Baia Mare in prezent, mai ales pentru ca intreaga sa activitate era legata de minerit. In anul 1360 apare insa sub denumirea de Montana Nostra, iar in 1348 ia o alta forma si anume aceea de Civitas Medio Montis, iar pe parcursul anilor mai imbratiseaza si alte nume similare. De fapt Baia se traduce prin cuvantul „mina”, iar „sprie” vine de la cuvantul latinesc „asper”, ceea ce prin traducere libera ar insemna ca Baia Sprie este de fapt un loc care are mine cu conditii grele de exploatare, aspre chiar. Baia Sprie este mai exact situata pe valea raului Sasar exact la poalele Gutailor si are o suprafata de doar 91 de kilometri patrati. Peisajul este insa unul deosebit, plin de farmec si de splendoare, fiind cunoscut intre secolele XVIII si XIX ca statiune turistica. Atat minele ce apartin Baii Mari cat si cele ce sunt din Baia Sprie in prezent au fost considerate a fi proprietatea reginei.

Cele doua orase au fost cedate de catre regele Sigismund despotului sarb ce se numea Stefan Lazarevisc, pentru a primi in schimb Belgradul, iar in anul 1427, se schimba iar stapanul orasului, astfel vine la putere Gheorghe Brancovisc, dar ambii stapani au lasat doar amaraciune in vietile oamenilor ce populau acele locuri, mai ales pentru ca au fost temeinic asupriti, iar bogatiile le reveneau doar stapanilor. In momentul in care vine Iancu de Hunedoara la conducere, perioada marcata de anii 1446 si 1453, orasenii cunosc si o viata mai buna, deoarece acesta le acorda anumite privilegii. Si regele Matei Corvin ii trateaza cu respect in momentul in care au condus orasul, dar au urmat cateva evenimente care aveau sa amarasca si mai mult viata orasului, dintre care amintim: vandalizarea orasului in anul 1460 de catre printul Albert, de origine poloneza, atacul din partea turcilor din anul 1562, incendierea orasului in anul 1589, cedarea minelor in anul 1690, deoarece orasenii nu mai puteau sa-si plateasca darile, moartea a peste 580 de locuitori din cauza unei epidemii grave de peste, din anul 1710, invazia tatareasca din anul 1771, distrugerea multor locuinte din cauza inundatiilor din anul 1780, pierderea recoltelor din cauza invaziei de lacuste din anul 1782 si multe altele. In ciuda acestor atrocitati, orasul nu a murit si astfel Baia Sprie a rezistat cu bine datorita bogatiilor ce se ascundeau in Dealurile Minei, acestea oferindu-le oamenilor prosperitate si sansa de a repara pagubele. Populatia insa a si scazut dar a si crescut uluitor, astfel incat de la 300 de locuitori s-a ajung la nici mai mult nici mai putin de 5000 de locuitori, numar care se pare ca a ramas constant pana la jumatatea secolului XX. Astfel intre anii 1778 si 1780, populatia avea chiar 3165 de locuitori printre care cei mai multi se ocupau cu mineritul, aproape 200 erau mestesugari, un sfert din acest numar erau cersetori, si altii, in numere mici ce-i drept erau fie cizmari, fie pantofari, fierari sau macelari, negustori, croitori si unul singur era cioplitor in lemn.

In Baia Sprie, inca din secolul al XVII-lea, apare datat un centru de ceramica, ce era facut in mare parte doar de olari, desi numarul lor scade vertiginos de la 50 pana la 7. Ei stateau chiar pe strada Olarilor, care are acelasi nume chiar si in ziua de azi. In prezent cel mai important olar este Les Daniel, un tanar chiar din Baia Sprie care este cunoscut atat la nivel national cat si la nivel international, avand creatii de exceptie. Mai mult decat atat, in Baia Sprie este prezenta chiar si acum locuinta in care a pictat Aurel Popp, unul dintre pictorii de exceptie ai scolii din Baia Mare, care a promovat aspectele din viata minerilor si munca grea pe care acestia o depuneau in Baia Sprie. Orasul are si o Casa de Cultura, cea care ramane institutia cea mai valoroasa a zonei, institutie in care multi oameni de seama si-au promovat operele de arta sau si-au lansat cartile.