Vita-de-vie (Vitis Vinifera)
Inca din cele mai vechi timpuri, vinul ocupa un loc important in viata oamenilor, fiind prezent atat in momentele fericite, cat si in cele triste. Astfel, nu trebuie sa ne surprinda faptul ca vita-de-vie, specia producatoare a licorii bahice este prezenta in multe regiuni ale tarii noastre, inca din Antichitate, atunci cand geto-dacii cultivau aceasta specie cu mare interes, pastrand de la ei temeni precum strugure, curpen sau butuc. Bineinteles, vinul nu este singurul beneficiu al acestei plante, strugurii pe care ii produce fiind un adevarat medicament, detinand si proprietati nutritionale si fiind iubiti de gospodine, care ii foloseau la preparea delicioaselor dulceturi, gemuri sau compoturi pentru iarna.
Dovezi ale existentei strugurilor dateaza din cele mai vechi timpuri, demonstrandu-se ca in regiunea din Orientul Apropiat, Mesopotamia, si in Egipt oamenii aveau plantatii de vita-de-vie si puteau produce vin, iar in anul 1996 s-a descoperit in Georgia un depozit de vin care are o vechime de 7000 de ani. De-a lungul timpului strugurii au fost raspanditi in intreaga lume, ajungand in America de Nord, America de Sud, Africa sau Australia. Conform anumitor opinii, aceasta specie de plante a fost cultivata si a inceput productia vinului in secolul al II-lea i. Hr, in China, cu toate ca exista specialisti care apreciaza ca totul sa se fi produs inainte de acest secol.
Vita-de-vie a fost apreciata si pentru propietatile curative pe care le detine, motiv pentru care avea mai multe intrebuintari. Frunzele plantei se utilizau pentru a combate durerile, iritatiile produse de hemoroizi sau pentru a stopa sangerarea. Strugurii cruzi se foloseau pentru a vindeca durerile de gat, holera, cancerul, variola, infectii ale pielii, si ochilor sau pentru afectiuni ale ficatului si rinichilor. Tuberculoza, setea si constipatia se tratau prin consumarea stafidelor, iar in Europa, din seva plantei se vindecau bolile de ochi si piele.
Vita-de-vie este o planta agatatoare, care are o tulpina subtire, flexibila si lunga, uneori poate atinge o lungime de 35 de metri. Frunzele sunt mari, cu o lungime si o latime de 5, respectiv 20 de centimetri, iar fructul este format din ciorchine si boabe. Frunzele si fructele difera in functie de soiul de struguri, putand avea nuante si marimi diferite. Pentru a obtine o recolta bogata, sunt extrem de importante muncile agricole necesare in fiecare an. Acestea incep cu razuitul butucilor de vie, cu o perie de sarma sau un burete din sarma, operatiune care se realizeaza primavara, inainte de taiatul sau in timpul taiatului vitelor. Aceasta din urma se realizeaza cu scopul de a elimina coardele considerate nefolositoare, lasandu-se in functie de situatie, cate 4-5 corzi roditoare la un butuc.
Acestea nu sunt singurile operatiuni necesare vitei-de-vie, pentru a se dezvolta corespunzator, urmand prasitul si sapatul, care faramiteaza pamantul si distruge buruineile. Aceste operatiuni se repeta de-a lungul anului, si incep primavara, iar toamna, prin curatarea randurilor de vie de buruieni, se pot culege strugurii mult mai usor. Pentru combaterea bolilor pe care le poate avea via, boli care afecteaza recolta, posesorii de vie o stropesc cu anumite substante, care difera in functie de perioadele anului, existand stropire pentru muguri, lastari, flori, boabe, ciorchine sau strugurii dezvoltati, pentru a se mentine sanatosi. Daca muncile agricole sunt respectate, se pot obtine rezultate bune in toamna, atunci cand incepe culesul, frunza de vie fiind utilizata inca din mai pentru invelirea traditionalelor sarmale.
Soiurile de vita-de-vie existente in Romania sunt numeroase, renumit fiind soiul Feteasca alba, intalnit cel mai des in Moldova si Transilvania. Suprafata pe care ocupa cultivarea acestor struguri este cea mai mare din tara, fiind recunoscuti si pentru gustul lor placut. Feteasca neagra se numara printre preferatele celor care iubesc vinul rosu, ce este oferit atat sec si demisec, cat si dulce. Buchetul sau este considerat inconfundabil, iar spre norocul iubitorilor de aceste vinuri, el se afla in multe podgorii din tara nostra.
Un vin excelent, care se poate servi alaturi de carne alba sau peste este cel produs din Feteasca Regala, soi specific vitei-de-vie din Transilvania. Vinurile obtinute din acesti struguri pot sta la baza distilatelor produse din vin si chiar a spumantelor. Un alt soi apreciat, Tamaioasa romaneasca, este recunoscut pentru vinurile albe de calitatate, care au specfice o aroma deosebita. Provenit din sudul Greciei Antice, vinurile obtinute din strugurii tamaiosi pot fi dulci sau demidulci, oferind un gust echilibrat si delicat consumatorilor.
Alte doua soiuri de vita-de-vie cu traditie in Romania sunt: Grasa de Cotnari si Busuioaca de Bohotin. Primul soi, Grasa de Cotnari, isi are radacinile inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, fiind cultivata in localitatea ieseana Cotnari de secole. Strugurii de culoare galben – verzuie sunt de marime mijlocie, iar vinurile obtinute au castigat numeroase medalii de aur, atat la concursuri nationale, cat si internationale. Calitatile vinului de Cotnari sunt superioare, fiind considerat un vin de desert, precum o bautura fina, ce contine o cantitate mare de zahar. Cel de-al doilea soi, Busuioaca de Bohotin, este originar, asa cum sugereaza si denumirea, din localitatea Bohotin, judetul Iasi. Vinul din acest soi nu se produce in multe regiuni ale tarii si are o culoare rosé, cu un gust dulce, deosebit si o aroma delicata si unica.
Prin bogatiile soiurilor de vita-de-vie din tara noastra, producerea vinului este o indeletnicire importanta, atat pentru marii producatori, cat si pentru amatori, iar aceasta bautura, importanta din punct de vedere medical, daca este consumata in cantitati moderate, isi va continua lunga traditie, fiind un martor nelipsit al evenimentelor din viata noastra.
